Superscremeri

Evenimentul-fanion al clasei jurnalistice independente și-a vărsat pe Vanși indiferența față de jurnaliștii palestinieni. Cum altfel ținând cont de cine e în juriu?

Superscrieri era fun acum vreo 5-10 ani când era practic concurs de eseuri de liceu publicate pe situri (în mare moarte) gen DoR. Eu m-am distrat bine pe vremuri scriind despre ele.

Dar lucrurile s-au schimbat în ultimii patru-cinci ani pentru că DoR a murit o moarte și accentul s-a mutat pe investigații, recordervers etc. Nici nu a fost foarte greu să observi și să premiezi muncă (adesea) atentă, curajoasă etc. Un fel de apa e udă cu mici premii pentru vacanțele de vară/laptop nou pentru jurnaliști oricum slab plătiți, cu contracte nu foarte solide etc.

De când cu genocidul din Gaza, incapacitatea Superscrierilor de a răspunde la jurnalistocidul (?) din Gaza și Cisiordania de către Israel a expus limitele libertății și decenței acestei instituții și a oamenilor care o controlează. În sfera mai largă a jurnalismului românesc, situația e mult mai clară și asumată, și anume amplificarea mesajelor israeliene și lipsa oricărui discernământ critic legat de ce propagă purtătorii de cuvânt ai Israelului. În unele cazuri, precum G4Media, slugărnicia e de-a dreptul vomitivă.

La aproape doi ani de la începerea genocidului, FFFF/SS sau cum s-or numi au ținut un moment de reculegere foarte firav în memoria celor aproape 170 de jurnaliști uciși de Israel (adesea laolaltă cu toată seminția lor). Dar amfitrionul nici măcar nu a zis de cine au fost uciși acești jurnaliști. Ei au murit pur și simplu, poate uciși de pietre sau de păianjeni uriași sau poate de Rusia? Exact în stilul acela pasiv, anonim făcut celebru de NYT și alții când se referă la zecile de mii de palestinieni uciși de zioniști.

Mai mult, acest moment de reculegere (un ritual pasiv, defetist când de fapt reacția normală ar fi trebuit să fie una furioasă, vitală, activă) nici măcar nu a fost promovat de FFFF/SS, deci nu prea există vreo dovadă că a existat (eu am văzut un story care a ținut cam cât durează un story, sub 10 secunde).

Meritele, atâtea câte sunt, aparțin unor jurnaliști participanți, nu FFFF/SS, pentru că unele jurnaliste (și se pare că a fost vorba doar despre jurnaliste) au vorbit despre Gaza pe scenă în discursurile lor de acceptare ale premiilor.

Nu e surprinzător că tăcerea este abordarea favorită a FFFF/SS și, mai larg, a valiantei clase jurnalistice de la noi, care s-au luat la trântă cu toate chichițele de metadata de pe Tiktok sau grupuri de extremiști sau minciuni de campanie. Unii dintre cei mai vizibili jurnaliști-infanteriști de la noi, prezenți la Festivalul de Jurnalism de la Perugia, au ales să nu ia parte la o manifestație de solidaritate cu jurnaliștii palestinieni uciși sau în pericol să.

Sponsorii

Indiferența față de palestinieni e reversul medaliei protejării (prin omisiune) a imaginii (atâta cât mai e) a Israelului. Practic, nu spunem că ce face Israelul e corect și just (doar nu mai suntem în Octombrie 2023), cât ignorăm complet ce se întâmplă. Și când

• sponsorul principal al FFFF/SS, Bitdefender, o companie cu niște interese în Israel și un interes cam thirsty pentru cybersecuritatea zioniștilor

• Societe Generale, compania-mamă a BRD care au investit în coloniile palestiniene (chit că S9, sponsorizați de BRD, sunt cam singura publicație metropolitană cu ceva sânge în instalație)

• FFFF/SS se laudă cu parteneriatele lor cu ING

e clar că nu vor vrea sa ia niciun fel de poziție care să supere câtuși de puțin vreun sponsor, doar asta fac toate marile companii și cea mai mare a comunității internaționale - se uită în cealaltă parte. Niciuna dintre companiile astea nu vor da, sincer, două flegme de prosecco de la Mega pe ce fac 20 de oameni într-un birt bucureștean, dar FFFFiștii vor evita orice potențială problemă și vor măsura cuvințelele minutului de reculegere (jfc) astfel încât să nu facă bule de aer dincolo de nările vreunui obosit din juriu.

Juriul

În juriu avem (cel puțin) trei filozioniști - Cătălin Striblea, Mihai Ghiduc, și Marius Comper. Restul, deși au platforme relativ consistente, cum ar fi Codruța Simina, nu au mai nimic de spus despre genocid sau uciderea atâtora jurnaliști, deci dabija. O excepție ar fi Dragoș Pătraru. Dar nu face decât să confirme regula. Partizanat sau indiferență.

Striblea

Striblea e probabil cel mai vanilla dintre cei trei. Totuși, în câteva podcasturi a diseminat informație falsă sau trunchiată despre Palestina și a repetat puncte de vedere zioniste. La Vorbitorincii, podcastul-fanion al boomerilor îmbrăcați de la Pull&Bear, Striblea a spus, asta prin Octombrie 2024, că obiectivul Israelului e eliberarea ostaticilor și că nu toți palestinienii sunt inocenți. E exact genul de apă la moară adevărul e undeva la mijloc care permite perpetuarea unei stări de fapt pentru că domle, efectiv nu știm ce se întâmplă acolo. A spus de asemenea că cifrele victimelor sunt contestate, care e de asemenea un punct de vedere filozionist care caută să discrediteze sistemul medical din Gaza, numărul victimelor și prin urmare scara genocidului israelian. Sigur, Striblea e doar genul ăsta de talking head europilled care nu e fundamental islamofob sau antipalestinian (critică și Israelul pe ici pe colo), dar e așa încorsetat de retorica asta a luptei civilizaționale între singura democrație din zonă și hoardele barbare încât nu poate să evite să promoveze talking points israeliene. Vorba aia, în anumite cazuri neutralitatea și obiectivitatea sunt de fapt poziționări în favoarea hegemonului și Striblea exact aia e.

Cu câteva luni înainte, imediat după izbucnirea masacrelor, în alt podcast Striblea a dat-o pe istorie și a spus că în Palestina vorbim de un conflict vechi de mii de ani, iarăși un punct de vedere (in)voluntar zionist, pentru că diluează acțiunile de violență și ocupație ale Israelului în epoca modernă și o pune cumva pe seama așa e la ei de când lumea domnule. Cât despre 1947-48, când am avut combo-ul Nakba-formarea Israelului, Striblea spune că israelienii au fost dibaci în a-și construi un stat, de parcă zioniștii au făcut-o din jmecherie, nu prin expulzarea a peste 700000 de oameni și uciderea a multor alte mii.

Comper

De la Comper în jos lucrurile o iau razna. În mod consistent, de la începutul genocidului, Comper a minimizat suferința palestiniană și a lăudat mașinăria de ucis zionistă. Deși perceput ca un umanist cu ascendent în kinobulă care se opune totalitarismului și extremismului, Comper nu a făcut altceva decât să reitereze puncte de vedere filozioniste. O selecție.

Aici Comper alege să promoveze un punct de vedere care susține că IDF are un interes în protecția civililor palestinieni.

Aici el insistă că e așa și se ia la harță cu oameni care îi atrag atenția că bate câmpii.

Salată cu de toate a la Comper:

• vilificarea unei stângi internaționale mai mult imaginare, iarăși și iarăși centrată pe păcatele lui Chomsky

• glorificarea stângii israeliene zioniste dar doar dacă aceasta e de partea bună a tunului

• minimizarea naturii genocidare a statului israelian prin alegerea citatului Somehow, that nation of genocidal-white supremacist-fascist-settler-colonials care, prin suprasaturarea comică cu termeni grei, mizează să dezamoseze critica antizionistă și să promoveze teza inversă, că Israelul e exact opusul

• Quillette. Comper promovează o publicație faimos de islamofobă. Și transfobă și toate cele.

Focus pe geniul militar și dominarea regională a Israelului. De fapt, ăsta e un leitmotiv al lui Comper și al altora, mai ales în jurul atacurilor cu pagere din Liban, care au nenorocit sute de oameni, pe lângă cei uciși. Dar vedeți ce James Bond sunt israelienii și Mossadul? Mari umaniști.

Negru pe alb, un articol care spune că palestinienii sunt incapabili să aibă o țară și că nu o merită. Vedeți ce alte minuni promovează Mosaic Mag, gen un apel la înfometare.

Similar. Într-o țară cu o populație covârșitor sub 18 ani, Comper promovează ideea asta că palestinienii sunt toți Hamas sau Hamas-friendly așa că merită să fie uciși.

Altă obsesie cu stânga și Hamas, de altfel idee preluată de Trump de la Biden et al ca să justifice arestările și abuzurile împotriva activiștilor pro-palestinieni. Sper că e mulțumit că asta susține. Și e scris de Nick Cohen, un agresor sexual care primește destule shares de la Comper. Alături de oameni abominabili gen John Podhoretz - gen sau gen sau gen. Ăștia sunt idolii intelectuali ai lui Comper.

Unul dintre cele mai mizerabile momente ale lui Comper, și au fost multe. În noiembrie 2024, Comper promovează un text din The Atlantic (un fel de ILD pentru zioniști) care laudă geniul militar al generalilor israelieni, asta după ce deja din octombrie 2024 Israel avea o politică de înfometare a palestinienilor ca tactica militară. Cât de căcat trebuie să fii? Cât?

Aici Comper efectiv susține viziunea de război civilizațional împinsă de alt limbric, Sorin Ioniță. Apropo, satul în care locuia al-Qadi a fost demolat în mare parte de Israel.

Aici zionismul lui Comper strălucește. A tăiat citatul înainte de informația că 274 de palestinieni au fost uciși în cadrul acestei operațiuni de salvare. 274-4 e un scor bun pentru Comper.

Ghiduc

Ghiduc e cumva la fel, dar mai rău pentru că ura lui pentru o stânga imaginară pro-Hamas care e în același timp și super influentă și inutilă îi distruge orice urmă de gând coagulat. E un fel Ghiduc signature move să dea screenshot din ceva tweet al unui barista din Brooklyn cu 10 likes si să zică vedeți stânga??? Sper să îi mai rămână energie mentală să traducă articole de pe The Verge pentru blogu de telefoane la care lucrează.

Ghiduc m-a blocat acuma vreo 6 luni deci probabil între timp lucrurile s-au înrăutățit.

Ghiduc pe scurt - dar STÂNGA.

La peste un an de la începutul genocidului, Ghiduc susținea că totul a început pe 7 octombrie. Pentru Ghiduc, cheering (imaginar sau nu) e motiv să dai foc la copii.

Aici e invers cumva. Deși Israel a făcut tot ce a putut să își ucidă propriii cetățeni ținuți prizonieri pentru a justifica genocidul, vina e a Hamas ca și cum Hamas există în vid față de deciziile Israelului.

Bine, aici sunt două chestii. Obsesia lui Ghiduc pentru jurnaliști de stânga vestici (Jones și Greenwald mai ales) și ideea asta de a normaliza uciderea civililor palestinieni care oricum nu se compară cu civilii ucrainieni uciși. Să îi arate cuiva lui Ghiduc mema cu shades of white din Family Guy.

Aici Ghiduc cu un triplu tulup în jurul axului justificării limbajului duplicitar al jurnaliștilor raportat la Gaza care îl confirmă ca un jurat Superscrieri magistral.

Bine, aici Ghiduc și-a pus chiloții curați că îi răspunde lui Corbyn, dar de asemenea justifică masacrarea civililor pentru că Hamas. Sunt curios dacă Ghiduc e mulțumit că e coleg de argument cu Donald Jr.

Aici, chiar în ziua atacului, Ghiduc dă una din fundul grădinii. Palestinienii au votat Hamas (partidul, nu brigăzile) în 2006, deci merită bombe. În plus, ce contează că cea mai mare parte a populației palestiniene actuale nu avea drept de vot sau nu era născută în 2006? Bomba se transmite din tată-n fiu.